Dragii mei, eu nu scriu despre bani, eu scriu despre timp.
Oricât de teluric, vulgar, murdar, materialist și banal ar părea, veniturile materiale sunt cele care îmi oferă timp. Cu cât veniturile mele pasive sunt mai mari, cu atât am mai mult timp pentru tot ce este important și frumos în viața mea (familia, pasiunile, educația, călătoriile, distracția, sănătatea, cărțile, muzica, filmele șamd).
Cu alte cuvinte: eu nu lucrez pentru bani, eu lucrez pentru timp. Și câștig mult mai mult și mult mai bine decât și-ar permite vreodată să mă plătească orice corporație care ar vrea să mă angajeze. Pentru că eu câștig timp, nu bani. Iar bani poți câștiga oricâți, însă timpul este singura resursă din viața noastră care nu este regenerabilă.
De aceea nu sunt interesat să revin în postura de Manager la vreo multinațională, pentru că nu mai sunt dispus să îmi vând timpul pe bani și alte beneficii (bonusuri, mașină, asigurare, laptop, telefon etc).
De aceea am luat decizia să fiu independent, pentru că vreau să fiu plătit cu timp, nu cu bani.
Dar partea frumoasă știți care este? Că din momentul în care am luat decizia să câștig și să acumulez timp, nu bani, au început lucrurile să meargă bine și din punct de vedere financiar, iar toate lucrurile materiale pe care mi le-ar oferi o companie pentru timpul meu, acum le obțin singur. Deci muncind pentru timp, câștig și bani. Asta e toată frumusețea.
Se pare că americanii au zis-o bine pe aia cu time is money, însă ce n-au înțeles ei (și multă lume) este că, de cele mai multe ori, dacă lucrezi pentru bani, nu mai ai timp, însă dacă lucrezi pentru timp, vei avea și bani.
Tu încă îți vinzi timpul pentru bani? Sau te gândești serios să nu mai lucrezi pentru bani, ci pentru timp?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu